Fenomene sociale naturale vs. fenomene sociale artificiale

In 30 octombrie 2015 a avut loc in capitala Romaniei o adevarata tragedie, tragedia de la Clubul Colectiv.

In fraza anterioara am folosit formularea “a avut loc”. Nu am spus “s-a intamplat”, “a izbucnit”, “s-a declansat” sau altceva de acest gen. De ce?

Am analizat, in perioada ulterioara producerii evenimentului, stirile, articolele, analizele si informatiile care au aparut in media on-line si off-line despre acest eveniment.

Am concluzionat ca s-au materializat doua curente de opinie principale. Unul este acela al evenimentului care s-a intamplat din neglijenta si incompetenta autoritatilor, precum si a furnizorilor de produse si servicii din domeniul divertismentului. Cel de-al doilea este cel ce apartine conspirationismului. Acesta din urma are si el doua subcurente si anume: conspirationismul Divinitatii, care a pedepsit satanistii si conspirationismul puterilor capitaliste, care doreau inlaturarea unui guvern si a unei clase politice, ce nu se subordoneaza intereselor lor financiare si de profitabilitate.

Mi-am pus urmatoarea intrebare: daca tragedia din Clubul Colectiv a fost una generata de conspirationismul Divin sau de cel Capitalist, atunci noi, cei multi, masa de manevra, am fi fost informati cu privire la strategia conspirativa ce s-a dorit a fi implementata? Adica ne-ar fi informat sau ne-ar fi raportat conspiratorii ca au avut o strategie, de pedepsire sau de eliminare a clasei politice ce detinea puterea si ca strategia si-a atins scopul, cu mai multe sau mai putine pierderi decat s-ar fi planificat?

Raspunsul este extrem extrem de simplu si anume: categoric nu. Nici in contextul unor strategii, nici in alt context conspiratorii nu-si dezvaluie metodele, strategiile, planurile si schemele dupa care desfasoara anumite actiuni intru atingerea unor obiective. Pai conspirator este si tipul ala misto de la bar care si-a pus la cale o strategie de agatat tipe. Ca doar nu-i va spune Printesei: “stii, am avut obiectivul sa petrec o noapte cu tine si dupa aia gata, iar strategia a fost asta.” Sa fim seriosi, niciodata, dar niciodata nu se va intampla asta, adica conspiratorii sa isi dezvaluie scopurile si strategiile aferente acestora.

Avem, asadar, un fenomen social extrem de tragic, ce a avut loc in capitala Romaniei in 30 octombrie 2015. Dar nu stim cu exactitate daca acest fenomen social a fost “regizat” de Divinitate sau de Puteri Capitaliste si nici daca s-a intamplat spontan fara vreo interventie voita, ca o consecinta normala a neglijentei si incompetentei de a asigura si respecta masurile adecvate de protectie impotriva incendiilor.

Pentru ca o astfel de tragedie, ca cea din Colectiv, sa nu fi fost in zadar, e indicat sa invatam ceva important din ea, ceva care sa ne ajute sa evoluam. Asa am ajuns sa contientizez ca fenomenele sociale, ce au loc in jurul nostru, pot fi clasificate cel putin in doua mari categorii: fenomene sociale naturale si fenomene sociale artificiale.

Astfel, am numit fenomene sociale naturale acele fenomene care se produc fara implicarea unei vointe, a unei intentii din partea Divinitatii sau a vreunei Puteri Capitaliste.

Fenomenele sociale naturale sunt firesti, produse ca si consecinte normale ale unor actiuni trecute sau prezente si care scapa controlului constient, voit, planificat, intentionat.

In schimb, fenomenele sociale artificiale sunt opusul celor naturale. Asadar, acestea nu sunt firesti, nu sunt o consecinta normala a unor actiuni involuntare, neplanificate. Ba din contra, fenomenele sociale artificiale sunt o consecinta a unor actiuni planificate, voite, intentionate si constiente, fie din partea Divinitatii, fie din partea Puterii Capitaliste.

Toate actiunile noastre, ca vrem ca nu vrem, produc efecte si consecinte in viitor. Consecintele pot fi naturale, cand vointa noastra sau a Divinitatii nu intervine, sau pot fi artificiale, cand vointa noastra sau a Divinitatii este factorul declansator. Asa se nasc fenomenele sociale naturale si cele artificiale.

Prin analogie, putem afirma ca la fel stau lucrurile si in cazul fenomenelor biologice, care pot fi naturale si artificiale.

Iubirea si ratiunea – frati sau dusmani?

Stateam si ma gandeam: avem creier, avem deci neuroni, adica procesori de informatii, dar nu-i prea folosim. Ne grabim sa tragem concluzii: prima afirmatie auzita si o credem, prima experinta traita si devine sistem de referinta pentru comportamentul nostru pe care dorim sa-l impunem si semenilor nostri cu care intram in contact, prima emotie si o transformam in sentiment, prima reusita si devine orgoliu, prima nereusita si devine esec, depresie. De ce toate aceste efecte? Pentru ca nu rationam. Pentru ca nu facem analize, iar acolo unde se fac, de cele mai multe ori se fac pe baza unor criterii eronate. Asa suntem noi oamenii inca. Suntem fiinte capabile sa rationam si sa exteriorizam rationamentele prin limbaj, dar nu folosim aceste calitati la potentialul lor adevarat. Prin urmare ne multumim sa ne construim viata din exagerari. Exageram opiniile, exageram emotiile si sentimentele, exageram totul. Iar exagerarea poate fi supra sau sub normalitate.

Asa se intampla si in unele domenii ale vietii precum stiinta si spiritualitatea. La un moment dat, omul a constientizat ca are suflet, ca are spirit adica afectivitate, acea dimensiune prin care se conexeaza la tot si la toate, de la semeni, la vietuitoare, la obiecte si la natura. Asa s-au nascut poeziile de iubire, poemele de dragoste fata de oameni sau de natura, cantecele de suflet. Asa s-au nascut religiile si confesiunile religioase.
La un alt moment, pe scara evolutiei sale, omul a descoperit ca are ratiune si ca poate face analize, ca poate emite judecati, ca poate cerceta si studia. Asa s-au nascut filosofiile si apoi stiintele pure: fizica, chimia, matematica, sociologia, psihologia, biologia, astronomia etc.

Dar ambele descoperiri au fost exagerate, considerandu-se ca una este mai importanta decat cealalta. Ambele descoperiri s-au imbracat in haine impodobite de orgolii imense. Si asa s-a nascut razboiul dintre religie si stiinta, dintre spiritualitate si cercetarea stiintifica, dintre iubire si ratiune. Astfel iubirea si ratiunea au devenit dusmani de moarte, desi ei apartin aceleiasi parti. De ce s-a intamplat asta? Pentru ca am exagerat si pentru ca exageram iubirea in defavoarea stiintei sau stiinta in defavoarea iubirii. Realitatea insa nu da dreptate niciunei parti. Daca ar fi fost asa, dupa cum considera spiritualistii sau rationalistii, atunci am fi fost cu totii fie strict iubitori, spiritualisti, fie strict rationalisti, oameni de stiinta. Dar nu suntem asa. Pai sa aruncam o privire in interiorul nostru. Ce vedem? Ca suntem facuti numai din ratiune sau numai din sentimente? Sau avem cate ceva din ambele? Daca raspunsul este afirmativ, atunci trebuie sa ajungem cat mai curand la urmatoarea concluzie: iubirea trebuie sa rationeze, iar ratiunea trebuie sa iubeasca. Si asta trebuie facut in mod echilibrat si nu exagerat. Care ar fi efectul? E simplu. Stiinta si religia, ratiunea si iubirea ar intelege ca sunt frati si nu dusmani. Razboiul pentru putere ar lua sfarsit. Orientul (simbolul spiritualitatii, al iubirii) s-ar infrati cu Occidentul (simbolul rationalitatii, al stiintei).

Si asa am trai fericiti pana la adanci batraneti!!!

Necesitatea studierii retelelor sociale

Initial retelele sociale nu sunt explicite, nu sunt constientizate. Ele sunt un obiect in sine, neluat in considerare. Dar pe masura ce creste gradul de complexitate al retelelor sociale, se constientizeaza si nevoia ca acestea sa fie supuse atentiei si studiilor teoretice si practic-aplicative. Prin urmare, retelele sociale, prin intermediul unor discipline stiintifice (sociologie, antropologie, teoriile organizationale, psihologie sociala etc.), au devenit din obiect in sine obiect pentru studiu. De ce? Incercam sa prezentam sintetic, in cele ce urmeaza, cateva dintre argumente.

Investigarea retelelor sociale este necesara pentru ca furnizeaza informatiile si modalitatile in care se pot rezolva problemele sociale, modalitatile in care se pot preconiza si preveni probleme sociale, crize, tensiuni politice, economice, culturale, religioase etc., se pot adopta strategii viabile de management al organizatiilor, strategii de promovare a produselor si serviciilor economice.

Retelele sociale sunt sisteme de relatii interumane, care presupun conexarea prietenilor, cunostintelor, rudelor, partenerilor de afaceri si grupurilor de interese. Studierea retelelor sociale permite „vizualizarea” acestor relatii si conexiuni sociale dintre prieteni, cunostinte, rude, parteneri de afaceri si grupuri de interese. Altfel spus, studiul retelelor sociale ne dezvaluie structura conexiunilor si legaturilor dintre membrii acestor retele, ne reprezinta „harta” conexiunilor relevante si nerelevante dintre oamenii ce constituie reteaua.

Studiul retelelor sociale de ofera capitalul social de care dispune un anumit om dintr-o anumita retea si ne dezvaluie modul in care relationeaza oamenii din acea retea, comportamentele, manifestarile si atitudinile lor, dar si factorii care le-au determinat.

Beneficiul studierii retelelor sociale este dat de intelegerea modului in care oamenii comunica, in care gandesc, cum isi prioritizeaza interactiunile cu semenii si cum si le valorizeaza, care sunt nevoile care-i determina sa dezvolte relatii cu unii semeni si cu altii nu, care sunt nevoile care stau la baza interconexarii oamenilor, de ce si cum socializeaza si cum sunt socializati subiectii umani. Studiind o anumita retea sociala sau un ansamblu de retele sociale putem ajunge sa intelegem dinamica grupurilor, relatiile si raporturile dintre varste, sexe, medii si domenii profesionale. Putem intelege fenomenele de migratie sociala si profesionala. Managerii organizatiilor pot adopta in timp real strategii care sa creasca gradul de armonizare, de coeziune si de functionalitate a relatiilor dintre membrii echipelor pe care le coordoneaza, deci pot intelege mult mai bine relatiile organizationale si pot actiona in consecinta. Cei care inteleg utilitatea analizei retelelor sociale si care ajung sa cunoasca aceste retele si modul in care functioneaza pot contribui la succesul sau la declinul unor guverne, aliante sau partide politice.

Pentru un individ o retea sociala si intelegerea modului in care ea functioneaza ii ofera posibilitatea de a se descoperi pe sine in interactiune cu ceilalti, de a identifica si fructifica in timp real oportunitati de dezvoltare personala si profesionala.

Pentru managerii de strategii studiul retelelor sociale este, in era informationala, o necesitate fundamentala intrucat analiza retelelor de socializare le permite accesul la informatii strategice utile adoptarii deciziilor de investitii si de marketing-vanzari.

In concluzie, retelele de socializare joaca un rol extrem de important in cariera persoanelor, in succesul afacerilor, in performanta locurilor de munca, in relatiile personale si profesionale, in strategiile politice de guvernare si in raporturile dintre state. Se pot explica si intelege fenomene sociale reale din viata concreta, dar si fenomene sociale la scara nationala, regionala, continentala sau globala.