Care este starea de fapt a Romaniei?
In 2015, la nivelul UE, Romania este a 27-a tara din punct de vedere al calitatii vietii din totalul de 28 de tari membre ale UE.
Ultimul loc este ocupat de Romania la nivelul UE dupa cheltuielile realizate cu cercetarea si dezvoltarea, care au reprezentat anul trecut doar 0,4% din PIB.
Romania ocupa locul 86 din 158 in topul celor mai fericite tari din lume.
Care este cosul de cumparaturi al romanului?
In decursul unui an o familie cheltuie in medie 6.450 de lei pentru bunurile de larg consum destinate consumui casnic, adica o medie de 538 lei pe luna.
Cosul de cumparaturi include in principal mancare (alimente proaspete si produse alimentare cu termen mai mare de valabilitate), ceea ce reprezinta 70% din bugetul anual al unei familii, adica 4.515 lei.
In Romania frecventa de cumparare este cea mai mare dintre toate tarile din Europa, romanii mergand la cumparaturi la o zi si jumatate.
Asadar, 87% din banii romanilor se duc intr-un an pe mancare si bauturi, cel putin asa spun studiile in domeniu. Caci toate datele anterioare sunt conform unui studiu GfK Romania, citat de www.zf.ro in 18 martie 2015.
Dintr-un alt studiu efectuat de www.zf.ro pe baza datelor INS si publicat in 31 ianuarie 2015 obtinem urmatoarele informatii privind cosul lunar de cumparaturi al unui roman:
Se poate observa ca aproximativ 200 lei de persoana pe luna se duc, din buzunarul romanului majoritar, pentru consumul curent, adica pe mancare si bauturi (alcoolice si nonalcoolice).
Conform aceluiasi studiu, o gospodarie din Romania are venituri lunare medii de 2.452 de lei, iar din acest total suma de 1.603 lei, respectiv 65%, este cheltuita pe consumul curent. O gospodarie are in medie 2,6 locuitori.
In concluzie, ce rezulta din aceste studii? Raspunsul este evident. O mare parte din banii pe care ii castiga romanul majoritar, aproape 90%, este cheltuita pe: mancare, bauturi, haine, ingrijire personala si ingrijirea casei.
De ce sufera inteligenta romanului?
Am incercat sa gasesc studii despre cosul lunar de cumparaturi informationale al romanului. Am incercat astfel sa completez un tabel ca cel de mai jos si nu am reusit:
| Produs/Domeniu informational | Cantitate consumata | U.M. | Valoare cheltuita in lei |
| Religie si spiritualitate | 0 | biti | 0 |
| Politica | 0 | biti | 0 |
| Matematica | 0 | biti | 0 |
| Logica | 0 | biti | 0 |
| Inginerie si tehnologii IT | 0 | biti | 0 |
| Inteligenta sociala si dezvoltare personala | 0 | biti | 0 |
| Sanatate | 0 | biti | 0 |
| Sex | 0 | biti | 0 |
| Inteligenta financiara | 0 | biti | 0 |
| Sport | 0 | biti | 0 |
| Arta si cultura | 0 | biti | 0 |
Asadar, cheltuind cel mai mult pe mancare si bauturi, nu-i de mirare ca la cantar kilogramele afisate sunt impresionante. Romanul majoritar, dupa cum o spun studiile de profil, investeste in burtica si-n sunculita, nu in neuroni si legaturi neuronale, adica nu in informatie de calitate si in dezvoltarea inteligentei.
In consecinta, este normal ca cercetarea din Romania sa fie malnutrita, sa fie pe ultimul loc in UE, iar calitatea vietii tot pe acolo, adica pe penultimul loc. Caci daca nu consumi informatie, atunci nu bagi bani in informatie, nu produci informatie si deci nu se dezvolta o piata, piata cercetarii si inovarii. Si daca nu se dezvolta aceasta piata, calitatea vietii nu are cum sa se dezvolte.
Legatura de interdependenta dintre ele, adica dintre cercetare, inteligenta si calitatea vietii este incontestabila.
Iata, prin urmare, de ce sufera inteligenta romanului majoritar. Sau poate ca nu sufera, poate ca e normal sa se consume mai putina informatie pentru ca e posibil ca aceasta sa produca indigestie la … creier.
Stiti vorba aia: “fericiti cei saraci cu duhul”? Este interpretabila. Desi investim foarte putin in cercetare si avem o calitate a vietii foarte scazuta, la fericire nu stam chiar asa de rau, fiind pe la jumatatea clasamentului global. 🙂
