Initial retelele sociale nu sunt explicite, nu sunt constientizate. Ele sunt un obiect in sine, neluat in considerare. Dar pe masura ce creste gradul de complexitate al retelelor sociale, se constientizeaza si nevoia ca acestea sa fie supuse atentiei si studiilor teoretice si practic-aplicative. Prin urmare, retelele sociale, prin intermediul unor discipline stiintifice (sociologie, antropologie, teoriile organizationale, psihologie sociala etc.), au devenit din obiect in sine obiect pentru studiu. De ce? Incercam sa prezentam sintetic, in cele ce urmeaza, cateva dintre argumente.
Investigarea retelelor sociale este necesara pentru ca furnizeaza informatiile si modalitatile in care se pot rezolva problemele sociale, modalitatile in care se pot preconiza si preveni probleme sociale, crize, tensiuni politice, economice, culturale, religioase etc., se pot adopta strategii viabile de management al organizatiilor, strategii de promovare a produselor si serviciilor economice.
Retelele sociale sunt sisteme de relatii interumane, care presupun conexarea prietenilor, cunostintelor, rudelor, partenerilor de afaceri si grupurilor de interese. Studierea retelelor sociale permite „vizualizarea” acestor relatii si conexiuni sociale dintre prieteni, cunostinte, rude, parteneri de afaceri si grupuri de interese. Altfel spus, studiul retelelor sociale ne dezvaluie structura conexiunilor si legaturilor dintre membrii acestor retele, ne reprezinta „harta” conexiunilor relevante si nerelevante dintre oamenii ce constituie reteaua.
Studiul retelelor sociale de ofera capitalul social de care dispune un anumit om dintr-o anumita retea si ne dezvaluie modul in care relationeaza oamenii din acea retea, comportamentele, manifestarile si atitudinile lor, dar si factorii care le-au determinat.
Beneficiul studierii retelelor sociale este dat de intelegerea modului in care oamenii comunica, in care gandesc, cum isi prioritizeaza interactiunile cu semenii si cum si le valorizeaza, care sunt nevoile care-i determina sa dezvolte relatii cu unii semeni si cu altii nu, care sunt nevoile care stau la baza interconexarii oamenilor, de ce si cum socializeaza si cum sunt socializati subiectii umani. Studiind o anumita retea sociala sau un ansamblu de retele sociale putem ajunge sa intelegem dinamica grupurilor, relatiile si raporturile dintre varste, sexe, medii si domenii profesionale. Putem intelege fenomenele de migratie sociala si profesionala. Managerii organizatiilor pot adopta in timp real strategii care sa creasca gradul de armonizare, de coeziune si de functionalitate a relatiilor dintre membrii echipelor pe care le coordoneaza, deci pot intelege mult mai bine relatiile organizationale si pot actiona in consecinta. Cei care inteleg utilitatea analizei retelelor sociale si care ajung sa cunoasca aceste retele si modul in care functioneaza pot contribui la succesul sau la declinul unor guverne, aliante sau partide politice.
Pentru un individ o retea sociala si intelegerea modului in care ea functioneaza ii ofera posibilitatea de a se descoperi pe sine in interactiune cu ceilalti, de a identifica si fructifica in timp real oportunitati de dezvoltare personala si profesionala.
Pentru managerii de strategii studiul retelelor sociale este, in era informationala, o necesitate fundamentala intrucat analiza retelelor de socializare le permite accesul la informatii strategice utile adoptarii deciziilor de investitii si de marketing-vanzari.
In concluzie, retelele de socializare joaca un rol extrem de important in cariera persoanelor, in succesul afacerilor, in performanta locurilor de munca, in relatiile personale si profesionale, in strategiile politice de guvernare si in raporturile dintre state. Se pot explica si intelege fenomene sociale reale din viata concreta, dar si fenomene sociale la scara nationala, regionala, continentala sau globala.