Pretul benzinei in Brasov 2013-2017, din arhiva personala

Grafic si valori pret benzina 2013:

  

Grafic si valori pret benzina 2014:

Grafic si valori pret benzina 2015:

Grafic si valori pret benzina 2016:

Grafic si valori pret benzina 2017:

NOTA: am alimentat de la acelasi furnizor in toata aceasta perioada si anume de la OMV. Materialul nu are scop publicitar, ci doar informativ.

Scrisoarea lui Constantin Noica către fiul lui, Rafail Noica

„Ce poate fi în lumea voastră, dragul meu, că te-ai gândit să pleci din ea? Și sunt mulți – mi se spune – care se despart de ea, chiar dacă nu intră în ordin, ca tine. V-a mâhnit peste măsură lumea de azi? Ați găsit că o puteți sluji de dincolo de ea?

Nouă, aici, ni se părea că lumea de azi nu mai poate fi boicotată. Este în ea ceva care urcă, și tot ce urcă e sacru. Popoarele ies acum, rând pe rând, din boicotul istoriei (cum spusese Blaga despre neamul acesta al nostru) sau ele ies din somn și animalitate. Dobitoacele și firea se primenesc. Ce e cu putință invadează, cu bogăția lui, lumea lui ce este – și omul însuși, care populează lumea cu noi și stranii făpturi, este pe cale să devină o nouă făptură, cu înzestrări sporite.

Sună, poate, naiv optimist tot ce-ți spun. Lasă-mă atunci să spun lucrurile pe limba ta, care mi-e dragă și mie.

În limba ta există o vorbă a trecutului care-mi pare, într-un fel, mai adevărată astăzi decât oricare alta. Este cea a lui Augustin, „iubește și fă ce vrei”. Căci dacă iubești cu adevărat – s-a spus – nu mai faci aceea ce vrei, doar ce trebuie. Poate că lumea de azi e uneori smintită pentru că a despărțit pe „fă ce vrei” de „iubește”. Ea și-a luat toate libertățile și face tot ce-i place; dar nu iubește întotdeauna. Asa cum artistul modern adesea nu iubește cuvântul sau materia în care lucrează și acestea se destramă în irealitate – în timp ce un Brâncuși, care-și iubea materia și o mângâia, făcea din ea aceea ce trebuie și este – omul modern trăiește scandalul libertăților și al inimii, pentru că nu stă sub ordo amoris.

Să-l reînvățăm dragostea, ai putea spune, așadar; și cum orice dragoste adevărată este, până la urmă, dragoste către Dumnezeu, să-l restituim credinței. – Dar iată, aici se despart apele.

Vorba lui Augustin este adevărată, dar abia în dezmințirea ei. Astăzi nu mai putem spune: iubește și fă ce vrei. Trebuie să spunem, cum s-a spus în fapt: cunoaște și fă ce vrei! De vreo trei veacuri așa simte omul modern și nu-i rămâne decât să-și ducă vorba până la capăt, așadar să intre în ordinea cunoașterii.

Cunoașterea a pus într-adevăr pe om în intimitate cu lucrurile – într-o altă intimitate decât cea magică, mitică ori religioasă – și atunci omul modern începe să facă ce-i place. Poate reface substanțele anorganice, așa cum reface societatea; sau dublează realitățile cu „izotopii” lor și lucrează asupra acestora ca asupra unei noi lumi. Face tot ce vrea: dacă vrea face și arme atomice.

Vei spune: le face, în fapt. Dacă ar iubi, nu ar face din astea, și atâtea alte nefăcute; să-i redăm, deci, comunitatea de dragoste. – Dar omul de azi nu mai poate să nu cunoască. S-a întâmplat cu el ceva hotărâtor; s-a trezit în el o altă neliniște decât cea a inimii. Augustin spunea: cor irrequietum. Omul modern, însă, e însuflețit de o mens irrequieta. Comunitatea de dragoste i-a devenit prea puțin.

Și ce a ieșit din asta? A ieșit o lume care nu mai seamănă cu cea de până acum a bunului Dumnezeu. Gândește-te așa, concret: dacă bunul Dumnezeu ar spune astăzi unui Noe să-și pregătească arca fiindcă vine potopul peste răutatea lumii – oare ce ar pune în arcă Noe? Ar pune câte o pereche din fiecare soi de vietăți? Nu. Ar pune altceva, straniu de tot – câteva sticluțe cu acizi nucleici, și câteva calculatoare, și câteva pile electrice sau mai știu eu ce. Bunul Dumnezeu ar întreba: ce sunt astea? Și Noe ar răspunde: ce trebuie păstrat din lumea Ta, Doamne. Și ar putea să nu se mai urce nici el, Noe, în arcă.

Lumea aceasta ne place ori nu, dar e lumea noastră. Și ea ne place undeva, căci e o lume a supunerii, a răbdării și a înfrățirii, între noi și cu lucrurile. Dar nu mai e o lume a dragostei. Este una a cunoașterii.

Știu, în lumea dragostei se întâmplau lucruri adânci de tot: omul se înfrățea cu oamenii, se înfrățea cu firea și putea prelua, în creșterea lui spirituală, până și materia lipsită de simțire. Citesc câteodată Mineiurile Bisericii Ortodoxe, care-mi plac pentru limba lor românească fără pereche, și găsesc în Mineiul pe septembrie, la ziua lui Simion Stâlpnicul, rândurile acestea uluitoare: „Cuvioase părinte, de ar avea graiu stâlpul, n-ar înceta a vesti durerile, ostenelile și suspinurile tale; însă acela nu el te ținea pe tine, ci mai ales umezindu-l tu, fericite, cu lacrimile tale, ca un pom îl țineai”.

Ce minune de gând și de vorbă – pentru o faptă dincolo de orice judecată. Dar se întâmplă ca acum, în lumea cunoașterii, nu omul singuratic și nu cu lacrimile sale, ca un pom, totuși, ține stâlpii lucrurilor și-i preia în creșterea sa.

Este o altă înfrățire, cu lucrurile și cu oamenii. S-a sfârșit cu lumea aproapelui; este o lume a departelui nostru, cea în care trăim și se va trăi. Nu e o întâmplare că eu însumi îți scriu de departe, dragul meu, și că-ți scriu pe departe, nu de-a dreptul, ca și cum ai fi pentru mine doar unul din Rafailii lumii.

Dar nu te dezaprob și nu i-aș dezaproba nici pe ceilalți, chiar dacă ar fi oaste și biserică, iar nu singurateci. Nu vă dezaprob, chiar dacă m-aș teme că trăiți într-o lume gata făcută – și care nu mai are ce face.

Pentru că aveți ce face. Aveți, tocmai pe linia cunoașterii. Ființa Domnului n-o puteți cunoaște și n-au cunoscut-o nici marii Părinți. Ființa lucrurilor încearcă s-o cunoască știința. Ființa ca ființă este de vreo 2500 de ani lotul gândirii filosofice. Ființa istorică, la rândul ei, o caută iarăși alții (ai citit vreuna din admirabilele cărți ale lui Mircea Eliade?).

Vouă vă e dată ființa omului. E datoria voastră să spuneți despre om ceva mai adânc și mai adevărat decât pot spune sărmana psihologie sau biata antropologie și biata istorie. Se legaseră nădejdi de științele acestea, dar nici una din ele n-a putut arunca în om sondele pe care le-a aruncat teologia, cândva.

Veți consimți voi să vedeți în teologie o știință a omului? Veți înțelege să faceți din comunitățile voastre de dragoste comunități de cunoaștere? Veți consimți să nu spuneți nu unei lumi care urcă, sau să spuneți, ca vechii greci, un nu care sa fie mai slab decât da?

Eu nu am a-ți da lecții. Spre capătul vieții, văd că nu știu mai nimic. Dar când mă uit îndărăt, văd că e ceva sigur până și într-o viață ca a mea: e bucuria. N-am avut dreptate decât atunci când m-am bucurat. Omul e ființa care jubilează. Omul a făcut bucuria și a văzut că era bună.

Dar nu te poți bucura cu adevărat dacă nu ai cunoaștere, dacă nu ai deschidere în lumină, dacă oamenii suferă, dacă sunt strâmbătăți în jurul tău, dacă sunt adevăruri neștiute în jurul tău, dacă nu vibrezi de toată bogăția lumii tale, dacă nu te desfeți cu joaca asta extraordinară a umanității din veacul nostru cu fluizii electrici și cu undele – dacă nu știi tot și nu iubești tot.

Îmi vine atunci în minte că, dincolo de iubire și cunoaștere, ba cu ele cu tot, există o ordo gaudii. Și-ți spun numai: bucură-te și fă ce vrei !”

Autor: Constantin Noica

Romania sintetica – actualizat in 17.09.2017

Domeniu Loc Nivel Categorie Data Sursa Note
Demografie 7 UE Populatie 25 noiembrie 2015 Eurostat  
Demografie 2 UE Numarul de mame minore cu varsta intre 10 si 17 ani 1 iunie 2017 aici  
Demografie 1 UE Rata de decese in randul copiilor sub 5 ani 1 iunie 2017 aici  
Economie 1 Mondial Videochat 19 iunie 2017 aici  
Economie 24 UE Rata de ocupare a fortei de munca cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani 27 iunie 2017 aici Romania depaseste doar Spania, Italia, Croatia si Grecia.
Economie 1 Europa Deficit de forta de munca 10 iulie 2017 aici  
Economie 22 Europa Pretul hainelor 14 iulie 2017 aici Pretul hainelor din Romania este cu doar 8% sub media UE, desi salariul este de cinci ori mai mic. Romanii sunt mai dispusi sa cheltuie pe haine si pantofi, fiind pasionati de moda si trenduri.
Economie 1 UE Productia de porumb si floarea-soarelui 24 iulie 2017 aici In 2017.
Economie 5 UE Productia de petrol si gaze 24 iulie 2017 aici
Economie 15 UE Valoarea absoluta a PIB-ului 24 iulie 2017 aici
Economie 27 UE Salariul mediu 24 iulie 2017 aici
Economie 28 UE Digitalizarea in administrarea fiscala 8 august 2017 aici
Economie 1 UE Riscul de sclavie moderna 10 august 2017 aici Locul 66 mondial.
Economie 12 UE Fiscalitatea muncii 28 august 2017 aici
Educatie 2 UE Cunoasterea de limbi straine 25 noiembrie 2015 Eurostat  
Educatie 1 UE Abandonul scolar in ciclul primar si gimnazial 1 iunie 2017 aici  
Educatie 28 UE Investitia in educatie 28 august 2017 aici
Educatie 3 UE Abandonul scolar 8 septembrie 2017 aici Locul 1 Malta, Locul 2 Spania.
Geografie 9 UE Suprafata 25 noiembrie 2015 Eurostat  
IT&C 1 Europa Centrala si de Est Numarul de angajati in domeniu 29 mai 2017 aici  
IT&C 9 Europa Viteza de internet 4 iulie 2016 aici  
IT&C 9 Mondial Viteza maxima de internet 4 iulie 2016 aici  
IT&C 14 Mondial Viteza medie de internet 4 iulie 2016 aici  
Sanatate 1 UE Nemultumirea in raport cu ingrijirea medicala primita 25 iunie 2014 aici  
Sanatate 1 Europa Consumul de antibiotice 27 octombrie 2016 aici  
Sanatate 8 Mondial Consumul de alcool 12 ianuarie 2017 aici Din cele 196 tari studiate
Sanatate 28 UE Investitia in sanatate 25 august 2017 aici
Social 2 UE Casatoria foarte timpurie in randul adolescentilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani 1 iunie 2017 aici  
Social 9 Europa de Est, Balcani, Caucaz si Asia Centrala Consolidarea democratiei 7 iunie 2017 aici  
Social 1 Europa Inegalitatea femei-barbati 3 iulie 2017 aici  
Social 3 UE Indiferenta fata de problemele societatii 14 septembrie 2017 aici Locul 1 Cipru, Locul 2 Slovacia.
Stiri 1 Europa Centrala si de Est Consumul de stiri false 5 iunie 2017 aici Din cele 7 tari studiate
Strategic 1 UE Orientarea pro America 9 iunie 2017 aici In conferinta comuna de presa a lui Klaus Iohannis cu Donald Trump
Strategic 1 Europa de S-E Vizita prezidentiala in mandatul lui Donald Trump 9 iunie 2017 aici In conferinta comuna de presa a lui Klaus Iohannis cu Donald Trump
Strategic 4 NATO Furnizor de trupe militare in Afganistan 9 iunie 2017 aici In conferinta comuna de presa a lui Klaus Iohannis cu Donald Trump
Strategic 44 Mondial Putere militara 2 iulie 2017 aici  
Viata 27 UE Nivelul de trai 25 noiembrie 2015 Eurostat  
Viata 52 Mondial Nivelul de trai 16 decembrie 2015 aici  
Viata 2 UE Decese din accidente rutiere 28 martie 2017 aici
Viata 1 UE La saracia in randul copiilor cu varsta cuprinsa intre 0 si 6 ani 9 iunie 2017 aici  

Valorile incolore

Lumea este divizata. Nu doar lumea romaneasca, ci lumea in general, toata cea de pe Planeta Albastra. Nu stiu de ce, poate ca din interese masonice, poate din interese conspirationiste, corporatiste, sorosiste sau religioase, poate ca din interese pur materialiste sau doar egoiste. Poate ca toate acestea sunt motive fundamentale pentru care lumea este divizata, sau poate ca niciunul nu este motivul pentru Turnul Babel in care traim. Nu stim cu certitudine.

Totusi sunt chestiuni in lumea in care traim care sunt certe fara niciun dubiu. Una dintre chestiunile certe din aceasta lume este cea a valorilor incolore.

valori_umane_2Respectul, onestitatea, bunatatea, sinceritatea, comunicarea, stima, recunostinta, altruismul , corectitudinea etc. sunt valori umane.

Libertatea de exprimare, dreptul la viata, egalitatea in fata justitiei, responsabilitatea functionarului public in raport cu cetateanul, dreptul de vot, integritatea fizica si psihica, transparenta  decizionala, libertatea de miscare si de asociere, dreptul la munca cinstita si la remuneratie in baza muncii prestate etc. sunt valori ale democratiei.

Sa ne punem urmatoarea intrebare logica: valorile anterior enumerate, atat cele umane, cat si cele democratice sunt specifice anumitor natiuni, religii, partide politice sau corporatii mondiale? Au aceste valori vreo culoare nationalista, politica sau religioasa? Sunt aceste valori extraterestre sau terestre?

In opinia mea, raspunsul este unul simplu: convietuirea oamenilor, la scara planetara, este fundamentata de valori umane si democratice. Prin urmare, valorile umane si democratice sunt incolore. Nu sunt partizane unei  anumite culori corporatiste, politice, nationaliste sau religioase. Pentru ca doua religii sa CON-vietuiasca, au nevoie de valori umane si democratice. Pentru ca doua natiuni da CON-vietuiasca, au nevoie de valori umane si democratice. Pentru ca doua partide sa CON-vietuiasca, au nevoie de valori umane si democratice. Pentru ca un barbat si o femeie sa formeze functional o familie, au nevoie de valori umane si democratice.

valori_umane_1Fara valorile umane si democratice nu putem vorbi de libertate si de drepturi. Putem vorbi de feude, de sclavagism, de dominare si dictatura. Dar nu putem vorbi liber, ca mine in cadrul acestui articol.

Acestea fiind spuse, concluzia este simpla: valorile umane si cele democratice nu pot avea culoare politica, religioasa, nationalista sau corporatista. Valorile umane si democratice trebuie sa fie si sa ramana incolore.

Atunci cand acestea capata o anumita culoare, evident avem de-a face cu o constrangere  si o subjugare a valorilor. In consecinta, o comunitate de oameni  devine subminata, dominata, supusa unor interese partizane deviantelor sociale si umane. In acest moment, orice lumina, orice vis, orice sperenta, orice evolutie sunt compromise.

Eu cred cu tarie ca valorile umane si cele democratice trebuie sa ramana incolore. Si mai mult, acestea trebuie sa devina sistemul de referinta comun la care sa se raporteze toti oamenii, de la cei saraci cu duhul, la politicieni, corporatisti, clerici, sorosisti, conspirationisti, ozn-isti, artisti etc.

Atata timp cat cei aflati la putere, cei care ii voteaza, cei care nu ii voteaza, cei care sunt indiferenti  nu au un punct comun de referinta, pe care sa-l respecte mai presus de propriul ego, lumea, societatea, umanitatea, omenirea va fi macinata de crize, conflicte, razboaie.

Acest punct comun de referinta trebuie sa fie reprezentat de valorile umane si democratice. Ele trebuie sa ramana incolore, nu amestecate si asociate in marketingul colorat al diversilor.

De ce sufera inteligenta romanului?

Care este starea de fapt a Romaniei?

In 2015, la nivelul UE, Romania este a 27-a tara din punct de vedere al calitatii vietii din totalul de 28 de tari membre ale UE.

calitatea vietii Romania

Ultimul loc este ocupat de Romania la nivelul UE dupa cheltuielile realizate cu cercetarea si dezvoltarea, care au reprezentat anul trecut doar 0,4% din PIB.

Romania ocupa locul 86 din 158 in topul celor mai fericite tari din lume.

Care este cosul de cumparaturi al romanului?

In decursul unui an o familie cheltuie in medie 6.450 de lei pentru bunurile de larg consum destinate consumui casnic, adica o medie de 538 lei pe luna.

Cosul de cumparaturi include in principal mancare (alimente proaspete si produse alimentare cu termen mai mare de valabilitate), ceea ce reprezinta 70% din bugetul anual al unei familii, adica 4.515 lei.

In Romania frecventa de cumparare este cea mai mare dintre toate tarile din Europa, romanii mergand la cumparaturi la o zi si jumatate.

categorii de cumparaturi

Asadar, 87% din banii romanilor se duc intr-un an pe mancare si bauturi, cel putin asa spun studiile in domeniu. Caci toate datele anterioare sunt conform unui studiu GfK Romania, citat de www.zf.ro in 18 martie 2015.

Dintr-un alt studiu efectuat de www.zf.ro pe baza datelor INS si publicat in 31 ianuarie 2015  obtinem urmatoarele informatii privind cosul lunar de cumparaturi al unui roman:

cosul lunar de cumparaturi

Se poate observa ca aproximativ 200 lei de persoana pe luna se duc, din buzunarul romanului majoritar, pentru consumul curent, adica pe mancare si bauturi (alcoolice si nonalcoolice).

Conform aceluiasi studiu, o gospodarie din Romania are venituri lunare medii de 2.452 de lei, iar din acest total suma de 1.603 lei, res­pectiv 65%, este cheltuita pe consumul curent. O gospodarie are in medie 2,6 locuitori.

In concluzie, ce rezulta din aceste studii? Raspunsul este evident. O mare parte din banii pe care ii castiga romanul majoritar, aproape 90%, este cheltuita pe: mancare, bauturi, haine, ingrijire personala si ingrijirea casei.

De ce sufera inteligenta romanului?

Am incercat sa gasesc studii despre cosul lunar de cumparaturi informationale al romanului. Am incercat astfel sa completez un tabel ca cel de mai jos si nu am reusit:

Produs/Domeniu informational Cantitate consumata U.M. Valoare cheltuita in lei
Religie si spiritualitate 0 biti 0
Politica 0 biti 0
Matematica 0 biti 0
Logica 0 biti 0
Inginerie si tehnologii IT 0 biti 0
Inteligenta sociala si dezvoltare personala 0 biti 0
Sanatate 0 biti 0
Sex 0 biti 0
Inteligenta financiara 0 biti 0
Sport 0 biti 0
Arta si cultura 0 biti 0

Asadar, cheltuind cel mai mult pe mancare si bauturi, nu-i de mirare ca la cantar kilogramele afisate sunt impresionante. Romanul majoritar, dupa cum o spun studiile de profil, investeste in burtica si-n sunculita, nu in neuroni si legaturi neuronale, adica nu in informatie de calitate si in dezvoltarea inteligentei.

In consecinta, este normal ca cercetarea din Romania sa fie malnutrita, sa fie pe ultimul loc in UE, iar calitatea vietii tot pe acolo, adica pe penultimul loc. Caci daca nu consumi informatie, atunci nu bagi bani in informatie, nu produci informatie si deci nu se dezvolta o piata, piata cercetarii si inovarii. Si daca nu se dezvolta aceasta piata, calitatea vietii nu are cum sa se dezvolte.

Legatura de interdependenta dintre ele, adica dintre cercetare, inteligenta si calitatea vietii este incontestabila.

Iata, prin urmare, de ce sufera inteligenta romanului majoritar. Sau poate ca nu sufera, poate ca e normal sa se consume mai putina informatie pentru ca e posibil ca aceasta sa produca indigestie la … creier.

Stiti vorba aia: “fericiti cei saraci cu duhul”? Este interpretabila. Desi investim foarte putin in cercetare si avem o calitate a vietii foarte scazuta, la fericire nu stam chiar asa de rau, fiind pe la jumatatea clasamentului global. 🙂

Fenomene sociale naturale vs. fenomene sociale artificiale

In 30 octombrie 2015 a avut loc in capitala Romaniei o adevarata tragedie, tragedia de la Clubul Colectiv.

In fraza anterioara am folosit formularea “a avut loc”. Nu am spus “s-a intamplat”, “a izbucnit”, “s-a declansat” sau altceva de acest gen. De ce?

Am analizat, in perioada ulterioara producerii evenimentului, stirile, articolele, analizele si informatiile care au aparut in media on-line si off-line despre acest eveniment.

Am concluzionat ca s-au materializat doua curente de opinie principale. Unul este acela al evenimentului care s-a intamplat din neglijenta si incompetenta autoritatilor, precum si a furnizorilor de produse si servicii din domeniul divertismentului. Cel de-al doilea este cel ce apartine conspirationismului. Acesta din urma are si el doua subcurente si anume: conspirationismul Divinitatii, care a pedepsit satanistii si conspirationismul puterilor capitaliste, care doreau inlaturarea unui guvern si a unei clase politice, ce nu se subordoneaza intereselor lor financiare si de profitabilitate.

Mi-am pus urmatoarea intrebare: daca tragedia din Clubul Colectiv a fost una generata de conspirationismul Divin sau de cel Capitalist, atunci noi, cei multi, masa de manevra, am fi fost informati cu privire la strategia conspirativa ce s-a dorit a fi implementata? Adica ne-ar fi informat sau ne-ar fi raportat conspiratorii ca au avut o strategie, de pedepsire sau de eliminare a clasei politice ce detinea puterea si ca strategia si-a atins scopul, cu mai multe sau mai putine pierderi decat s-ar fi planificat?

Raspunsul este extrem extrem de simplu si anume: categoric nu. Nici in contextul unor strategii, nici in alt context conspiratorii nu-si dezvaluie metodele, strategiile, planurile si schemele dupa care desfasoara anumite actiuni intru atingerea unor obiective. Pai conspirator este si tipul ala misto de la bar care si-a pus la cale o strategie de agatat tipe. Ca doar nu-i va spune Printesei: “stii, am avut obiectivul sa petrec o noapte cu tine si dupa aia gata, iar strategia a fost asta.” Sa fim seriosi, niciodata, dar niciodata nu se va intampla asta, adica conspiratorii sa isi dezvaluie scopurile si strategiile aferente acestora.

Avem, asadar, un fenomen social extrem de tragic, ce a avut loc in capitala Romaniei in 30 octombrie 2015. Dar nu stim cu exactitate daca acest fenomen social a fost “regizat” de Divinitate sau de Puteri Capitaliste si nici daca s-a intamplat spontan fara vreo interventie voita, ca o consecinta normala a neglijentei si incompetentei de a asigura si respecta masurile adecvate de protectie impotriva incendiilor.

Pentru ca o astfel de tragedie, ca cea din Colectiv, sa nu fi fost in zadar, e indicat sa invatam ceva important din ea, ceva care sa ne ajute sa evoluam. Asa am ajuns sa contientizez ca fenomenele sociale, ce au loc in jurul nostru, pot fi clasificate cel putin in doua mari categorii: fenomene sociale naturale si fenomene sociale artificiale.

Astfel, am numit fenomene sociale naturale acele fenomene care se produc fara implicarea unei vointe, a unei intentii din partea Divinitatii sau a vreunei Puteri Capitaliste.

Fenomenele sociale naturale sunt firesti, produse ca si consecinte normale ale unor actiuni trecute sau prezente si care scapa controlului constient, voit, planificat, intentionat.

In schimb, fenomenele sociale artificiale sunt opusul celor naturale. Asadar, acestea nu sunt firesti, nu sunt o consecinta normala a unor actiuni involuntare, neplanificate. Ba din contra, fenomenele sociale artificiale sunt o consecinta a unor actiuni planificate, voite, intentionate si constiente, fie din partea Divinitatii, fie din partea Puterii Capitaliste.

Toate actiunile noastre, ca vrem ca nu vrem, produc efecte si consecinte in viitor. Consecintele pot fi naturale, cand vointa noastra sau a Divinitatii nu intervine, sau pot fi artificiale, cand vointa noastra sau a Divinitatii este factorul declansator. Asa se nasc fenomenele sociale naturale si cele artificiale.

Prin analogie, putem afirma ca la fel stau lucrurile si in cazul fenomenelor biologice, care pot fi naturale si artificiale.

Iubirea si ratiunea – frati sau dusmani?

Stateam si ma gandeam: avem creier, avem deci neuroni, adica procesori de informatii, dar nu-i prea folosim. Ne grabim sa tragem concluzii: prima afirmatie auzita si o credem, prima experinta traita si devine sistem de referinta pentru comportamentul nostru pe care dorim sa-l impunem si semenilor nostri cu care intram in contact, prima emotie si o transformam in sentiment, prima reusita si devine orgoliu, prima nereusita si devine esec, depresie. De ce toate aceste efecte? Pentru ca nu rationam. Pentru ca nu facem analize, iar acolo unde se fac, de cele mai multe ori se fac pe baza unor criterii eronate. Asa suntem noi oamenii inca. Suntem fiinte capabile sa rationam si sa exteriorizam rationamentele prin limbaj, dar nu folosim aceste calitati la potentialul lor adevarat. Prin urmare ne multumim sa ne construim viata din exagerari. Exageram opiniile, exageram emotiile si sentimentele, exageram totul. Iar exagerarea poate fi supra sau sub normalitate.

Asa se intampla si in unele domenii ale vietii precum stiinta si spiritualitatea. La un moment dat, omul a constientizat ca are suflet, ca are spirit adica afectivitate, acea dimensiune prin care se conexeaza la tot si la toate, de la semeni, la vietuitoare, la obiecte si la natura. Asa s-au nascut poeziile de iubire, poemele de dragoste fata de oameni sau de natura, cantecele de suflet. Asa s-au nascut religiile si confesiunile religioase.
La un alt moment, pe scara evolutiei sale, omul a descoperit ca are ratiune si ca poate face analize, ca poate emite judecati, ca poate cerceta si studia. Asa s-au nascut filosofiile si apoi stiintele pure: fizica, chimia, matematica, sociologia, psihologia, biologia, astronomia etc.

Dar ambele descoperiri au fost exagerate, considerandu-se ca una este mai importanta decat cealalta. Ambele descoperiri s-au imbracat in haine impodobite de orgolii imense. Si asa s-a nascut razboiul dintre religie si stiinta, dintre spiritualitate si cercetarea stiintifica, dintre iubire si ratiune. Astfel iubirea si ratiunea au devenit dusmani de moarte, desi ei apartin aceleiasi parti. De ce s-a intamplat asta? Pentru ca am exagerat si pentru ca exageram iubirea in defavoarea stiintei sau stiinta in defavoarea iubirii. Realitatea insa nu da dreptate niciunei parti. Daca ar fi fost asa, dupa cum considera spiritualistii sau rationalistii, atunci am fi fost cu totii fie strict iubitori, spiritualisti, fie strict rationalisti, oameni de stiinta. Dar nu suntem asa. Pai sa aruncam o privire in interiorul nostru. Ce vedem? Ca suntem facuti numai din ratiune sau numai din sentimente? Sau avem cate ceva din ambele? Daca raspunsul este afirmativ, atunci trebuie sa ajungem cat mai curand la urmatoarea concluzie: iubirea trebuie sa rationeze, iar ratiunea trebuie sa iubeasca. Si asta trebuie facut in mod echilibrat si nu exagerat. Care ar fi efectul? E simplu. Stiinta si religia, ratiunea si iubirea ar intelege ca sunt frati si nu dusmani. Razboiul pentru putere ar lua sfarsit. Orientul (simbolul spiritualitatii, al iubirii) s-ar infrati cu Occidentul (simbolul rationalitatii, al stiintei).

Si asa am trai fericiti pana la adanci batraneti!!!

Necesitatea studierii retelelor sociale

Initial retelele sociale nu sunt explicite, nu sunt constientizate. Ele sunt un obiect in sine, neluat in considerare. Dar pe masura ce creste gradul de complexitate al retelelor sociale, se constientizeaza si nevoia ca acestea sa fie supuse atentiei si studiilor teoretice si practic-aplicative. Prin urmare, retelele sociale, prin intermediul unor discipline stiintifice (sociologie, antropologie, teoriile organizationale, psihologie sociala etc.), au devenit din obiect in sine obiect pentru studiu. De ce? Incercam sa prezentam sintetic, in cele ce urmeaza, cateva dintre argumente.

Investigarea retelelor sociale este necesara pentru ca furnizeaza informatiile si modalitatile in care se pot rezolva problemele sociale, modalitatile in care se pot preconiza si preveni probleme sociale, crize, tensiuni politice, economice, culturale, religioase etc., se pot adopta strategii viabile de management al organizatiilor, strategii de promovare a produselor si serviciilor economice.

Retelele sociale sunt sisteme de relatii interumane, care presupun conexarea prietenilor, cunostintelor, rudelor, partenerilor de afaceri si grupurilor de interese. Studierea retelelor sociale permite „vizualizarea” acestor relatii si conexiuni sociale dintre prieteni, cunostinte, rude, parteneri de afaceri si grupuri de interese. Altfel spus, studiul retelelor sociale ne dezvaluie structura conexiunilor si legaturilor dintre membrii acestor retele, ne reprezinta „harta” conexiunilor relevante si nerelevante dintre oamenii ce constituie reteaua.

Studiul retelelor sociale de ofera capitalul social de care dispune un anumit om dintr-o anumita retea si ne dezvaluie modul in care relationeaza oamenii din acea retea, comportamentele, manifestarile si atitudinile lor, dar si factorii care le-au determinat.

Beneficiul studierii retelelor sociale este dat de intelegerea modului in care oamenii comunica, in care gandesc, cum isi prioritizeaza interactiunile cu semenii si cum si le valorizeaza, care sunt nevoile care-i determina sa dezvolte relatii cu unii semeni si cu altii nu, care sunt nevoile care stau la baza interconexarii oamenilor, de ce si cum socializeaza si cum sunt socializati subiectii umani. Studiind o anumita retea sociala sau un ansamblu de retele sociale putem ajunge sa intelegem dinamica grupurilor, relatiile si raporturile dintre varste, sexe, medii si domenii profesionale. Putem intelege fenomenele de migratie sociala si profesionala. Managerii organizatiilor pot adopta in timp real strategii care sa creasca gradul de armonizare, de coeziune si de functionalitate a relatiilor dintre membrii echipelor pe care le coordoneaza, deci pot intelege mult mai bine relatiile organizationale si pot actiona in consecinta. Cei care inteleg utilitatea analizei retelelor sociale si care ajung sa cunoasca aceste retele si modul in care functioneaza pot contribui la succesul sau la declinul unor guverne, aliante sau partide politice.

Pentru un individ o retea sociala si intelegerea modului in care ea functioneaza ii ofera posibilitatea de a se descoperi pe sine in interactiune cu ceilalti, de a identifica si fructifica in timp real oportunitati de dezvoltare personala si profesionala.

Pentru managerii de strategii studiul retelelor sociale este, in era informationala, o necesitate fundamentala intrucat analiza retelelor de socializare le permite accesul la informatii strategice utile adoptarii deciziilor de investitii si de marketing-vanzari.

In concluzie, retelele de socializare joaca un rol extrem de important in cariera persoanelor, in succesul afacerilor, in performanta locurilor de munca, in relatiile personale si profesionale, in strategiile politice de guvernare si in raporturile dintre state. Se pot explica si intelege fenomene sociale reale din viata concreta, dar si fenomene sociale la scara nationala, regionala, continentala sau globala.